Muzeul Luvru şi Academia Română despre vechii greci din bazinul Mării Negre

Conferinţa „Greci pe meleaguri getice. Reţele de schimburi şi interacţiuni culturale în Marea Neagră”, organizată de Muzeul Luvru, Academia Română şi Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” din Tulcea, va avea loc pe 23 noiembrie, la ora 9:30, la Casa Oamenilor de Ştiinţă din Bucureşti.

• Lisa Gerrard, vocea libertății din Gladiatorul. „Cânt în limbajul inimii, o limbă pe care o știu…
• Monica Vitti, regina filmului italian

Muzeul Luvru, prin Departamentul de Antichităţi Greceşti, Etrusce şi Romane, Academia Română, prin Institutul de Studii Sud-Est Europene, şi Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea derulează începând cu anul 2015 programul internaţional de cercetare ştiinţifică „Orgame. Necropolă şi teritoriu”, care are ca obiect de studiu colonizarea greacă din Dobrogea în perioada antică.

Având ca punct de plecare cetatea Orgame – cea mai timpurie aşezare greacă din bazinul Mării Negre, pe baza descoperirilor arheologice – cele trei instituţii conduc un program pluridisciplinar în care sunt asociate universităţi şi centre de cercetare din opt ţări.

Programul actual de cercetare franco-român prevede utilizarea în teren a unor tehnici şi metode de cercetare dintre cele mai inovatoare în domeniu, contribuind la stabilirea şi studierea aspectelor esenţiale ale prezenţei greceşti pe malurile lacurilor Razelm şi Goloviţa. Cercetarea pune de asemenea în lumină factorii determinanţi pentru orientarea grecilor către Marea Neagră, precum şi impactul complex asupra comunităţilor getice locale declanşat odată cu instalarea lor în regiune.

Rezultatele vor fi prezentate de către coordonatorii echipei de cercetare, Alexandre Baralis, Vasilica Lungu şi Sorin Ailincăi, în cadrul conferinţei „Greci pe meleaguri getice. Reţele de schimburi şi interacţiuni culturale în Marea Neagră”, miercuri, 23 noiembrie 2016, începând cu orele 9.30, la Casa Oamenilor de Ştiinţă din Bucureşti (Piaţa Lahovari, nr. 9), în prezenţa lui François Saint-Paul, ambasadorul Franţei în România, a lui Françoise Gaultier, director al Departamentului de Antichităţi Greceşti, Etrusce şi Romane al Muzeului Luvru, a lui Christophe Gigaudaut, director al Institutului Francez din România, a acad. Ionel-Valentin Vlad, preşedintele Academiei Române, a acad. Victor Spinei, vicepreşedinte al Academiei Române, a acad. Victor Voicu, secretar general al Academiei Române, a acad. Răzvan Theodorescu, preşedinte al Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audiovizual, a lui Nicolae Şerban Tanaşoca, director al Institutului de Studii Sud-Est Europene, precum şi a altor personalitati marcante din mediul academic.

De asemenea, la acest eveniment vor mai participa Christophe Pomez, ataşat cultural, director adjunct al Institutului Francez în România, şi Adriana Record, director executiv al Camerei Franceze de Comerţ, Industrie şi Agricultură în România Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.

Cetatea Orgame este situată la Capul Dolojman, pe raza comunei Jurilovca, judeţul Tulcea. Fondată acum mai bine de 2600 de ani, Orgame este una dintre cele mai vechi cetăţi fondate pe ţărmurile pontice de grecii veniţi din Asia Mică.

Cercetările arheologice la cetatea Orgame au debutat în 1926 sub conducerea profesorului ieşean Paul Nicorescu. De-a lungul timpului, în interiorul aşezării, care a fost locuită până la sfârşitul perioadei romane în Dobrogea, în urmă cu aproximativ 1500 de ani, au fost făcute numeroase descoperiri interesante, printre care se numără trei basilici, segmente ale zidului de incintă şi cuptoare de fabricare a vaselor din ceramică.

În teritoriul apropiat al cetăţii au fost descoperite mai multe morminte spectaculoase şi sanctuare greceşti, a căror datare urcă în timp până aproape de anul 650 î.e.n. Începând cu anul 2010, cercetările arheologice s-au desfăşurat în teritoriul rural de către o echipă mixtă franco-română. Rezultatele cercetărilor de diagnostic, efectuate în mai multe puncte din proximitatea cetăţii, ale perieghezelor desfăşurate pe o suprafaţă de aproximativ 500 de hectare, precum şi ale studiilor de paleozoologie, de microbiologie, de antropologie etc., îmbogăţesc cunoaşterea noastră şi înlesnesc activităţile de cercetare a populaţiilor antice stabilite între Dunăre şi Marea Neagră.

Sursa: Mediafax